Betonul de egalizare este un element constructiv pe care majoritatea construcțiilor îl necesită. Excepție fac casele suspendate pe piloni și construcțiile din lemn, fără fundație. Uneori betonul de egalizare se aplică și pe zidurile cu găuri, înainte ca grinzile, planșeele sau centurile să fie turnate. În continuare am să explic tot ce trebuie să știți despre betonul de egalizare și felul în care trebuie utilizat. Totodată, am să explic felul în care îl puteți prepara sau comanda. Betonul de egalizare nu este întotdeauna comandat, nefiind nevoie de cantități suficient de mari.
[adinserter block=”3″]
Există foarte multe confuzii, dar și lipsă de cunoaștere în privința interacțiunii cu armătura fundației, folia de protecție din PVC, hidroizolația, stratul de rupere a capilarității și sistemul de drenaj al fundației. Sper să fac un pic de lumină în tot haosul pe care îl găsiți scris pe internet și pe rețelele de socializare. În plus, voi explica un pic și despre întărirea solului. Acolo unde nu se justifică betonul de egalizare, se întărește solul pentru a îl pregăti pentru turnarea potecilor, a trotuarelor sau a pardoselilor ușoare din beton armat și nearmat.
Betonul de egalizare este fundația fundației
Înainte să existe o fundație pe care să construim, ne vom confrunta cu un sol excavat. Situația despre care discutăm apare la majoritatea construcțiilor. Peste solul excavat se pune nisip și pietriș, iar cu un cilindru vibrator, începem să îl compactăm și să îl nivelăm. Odată ce am obținut o suprafață cât mai compactă, mai uscată și mai plată, amplasăm geotextil-ul. Peste acest geotextil se pune stratul de pietriș pentru ruperea capilarității din sol, așa cum spuneam când am explicat despre stratul de pietriș și ruperea capilarității de sub elementele de beton armat.
[adinserter block=”3″]
În realitate, majoritatea constructorilor ignoră ce am scris eu mai sus și toarnă betonul de egalizare direct pe pământul excavat, eventual trec de câteva ori cu excavatorul peste solul mai afânat. Imaginați-vă că acest beton trebuie să țină zeci de tone de armătură, beton, cofraje, și utilaje care ne ajută la construcția fundației. Dacă se toarnă direct pe solul nepregătit, ori trebuie să îl turnați mult mai gros și el devine o placă nearmată sub fundație, care poate genera efecte neexplicate de tasare a clădirii, ori rămâne un beton subțire, care se tasează în timpul armării sau turnării betonului.
Betonul de egalizare este subțire cu grosimi între 30 și 150 mm și este nearmat cu oțel. Deseori, între stratul de pietriș și betonul de egalizare se pune o folie de PVC, pentru a menține stratul de pietriș liber de praf, ciment sau alte lucruri care i-ar putea împiedica rolul. Turnarea betonului de egalizare se face dintr-o singură bucată și datorită stratului subțire predispus la crăpături, este turnat dimineața devreme și acoperit cu o prelată impermeabilă până a doua sau a treia zi. Betonul de egalizare se nivelează foarte atent, pentru a obține o eroare de nivel cât mai mică.
Ce grosime are betonul de egalizare?
La planificare o să apară întrebarea cantității de beton pentru comandarea betonului de egalizare. Este o întrebare bună și este legată de suprafața betontă și de grosimea stratului. Spuneam că grosimile sunt cuprinse între 30 și 150 de mm, adică un factor de 5 ori mai mare între extremele intervalului. În continuare am să explic care este logica din spatele acelui interval și care este numărul pe care ar trebui să îl utilizați în calculul pentru comanda betonului. Când excavăm solul, o să vedeți că este foarte greu să nu lași urme de excavator pe sol, chiar și după compactarea cu cupa.
[adinserter block=”3″]
Apoi punem nisip, mărgăritar și pietriș, toate amestecate, pentru a crea un sol din ce în cel mai compact. Dacă avem acces la un cilintru vibratorul, eforturile de compactare vor fi foarte eficiente și lucrarea va avea cea mai bună calitate. După adăugarea agregatelor și compactarea solului, vom obține un sol tare, nivelat și cu mai puține urme de utilaje. Însă, suprafața nu va fi perfectă. Terenul se mai lasă când trecem cu utilajele. Cu cât ne fâțâim mai mult cu utilajele grele pe acel sol, cu atât va înghiți mai multe agregate și va fi mai tare. Urmează stratul de pietriș, doar cu pietriș.
La terminarea nivelării stratului de pietriș, îl vom acoperi cu o folie groasă de PVC și vom observa în continuare mici denivelări. Acestea sunt normale, iar ultimul efort de a aduce locul unde urmează să fie amplasată tapla fundației este chiar betonul de egalizare. Betonul de egalizare poate fi adus la un nivel foarte bun de precizie, cu denivelări maxime de plus-minus 5 mm. Pentru calcul vă recomand să luați grosimea de 100 mm, iar pentru suprafață calculați un perimetru cu un metru mai mult în fiecare direcție. Suprafața betonului de egalizare trebuie să fie mai mare decât amprinta viitoarei construcții.
De ce nu se armează betonul de egalizare de sub fundație
Datorită faptului că betonul de egalizare este relativ subțire și că armătura de oțel nu ar putea să fie protejată corespunzător, dar și a faptului că betonul de egalizare nu este hidroizolat, el nu poate fi armat. Însă, îl putem ajuta cu o plasă din fibră de sticlă, aceleași produse care se utilizează la șapele de interior. Ea nu este o armătură structurală, dar va ajuta zonele subțiri ale betonului de egalizare să facă față mai bine încărcărilor.
comments title